Cod roșu de caniculă–când se emite, ce măsuri se iau?

Codul roșu de caniculă emis astăzi de ANM, valabil pentru ziua de mâine, nu este primul, dar este, ca acoperire teritorială, cel mai extins cod de această culoară emis în istoria meteorologiei române.

De fiecare dată când se ia în discuție emiterea unui astfel de cod, apar contradicțiile în spațiul public: de ce nu se dă, de ce se dă, de ce doar pentru acele județe și lista poate continua. Pentru a veni în sprijinul tuturor, iată, conform legii, care sunt condițiile în care se emite codul roșu și ce măsuri trebuie să ia autoritățile din momentul în care acest cod a fost emis:

A. FENOMENELE METEOROLOGICE CARE FAC OBIECTUL ATENŢIONĂRILOR / AVERTIZĂRILOR METEOROLOGICE SUNT : – vânt puternic; – ploi importante cantitativ (care pot avea şi caracter torenţial); – descărcări electrice şi grindină; – ninsori abundente; – viscol; – temperaturi minime extreme; – temperaturi maxime extreme; – polei; – ceaţă

codrosu

CODUL ROŞU: se aplică acelor fenomene meteorologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad de intensitate foarte mare şi cu efecte dezastruoase. Consecinţele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare în cazul caniculei pot fi următoarele:

Cod roşu de caniculă:
a) sunt afectate toate persoanele, chiar şi cele cu o stare de sănătate bună;
b) creşterea temperaturii poate pune în mare pericol persoanele în vârstă, persoanele cu handicap, persoanele care suferă de maladii cronice sau tulburări mentale, persoanele care iau medicamente cu regularitate, precum şi persoanele izolate;
c) atenţie maximă pentru sportivi şi copii, dar şi pentru persoanele care lucrează în aer liber.

Următoarele condiții meteorologice trebuiesc îndeplinite pentru ca un cod roșu de caniculă să fie emis: temperaturile să treacă de 38 – 39 de grade, iar maximele să se apropie de recordurile absolute de temperatură ale regiunii unde se emite codul.

Ce măsuri se iau în caz de cod roșu de caniculă?

Autoritățile iau decizia suspendării activității pentru angajații care lucrează în spațiu deschis, direct la soare. Se pot introduce restricții de trafic rutier și feroviar. Ieşirile din casă trebuie evitate. Hidratarea cu apă şi/sau sucuri naturale este indicată (puteţi consuma şi fructe şi legume cu conţinut mare de apă, cum ar fi pepenii sau castraveţii), iar consumul de băuturi alcoolice este total neindicat.

Sursă: conform Ordinului comun al M.M.P. şi M.A.I. nr. 3403 / 245 din 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 14 noiembrie 2012

Reclame

Fenomene meteo specifice toamnei

Am spus adio, calendaristic cel puțin, verii și alor ei zile caniculare și secetoase. Am intrat în toamnă și, deși aceasta nu este neapărat un anotimp spectaculos din punct de vedere meteo, nu este lipsită nici ea de momentele unice. Care sunt fenomenele specifice toamnei?

PLOILE DE TOAMNĂ:

– spre deosebire de spectaculoasele ploi de vară, însoțite de tot alaiul lor gălăgios (tunete, fulgere, vânt cu aspect de vijelie, cantități impresionante, nori cu totul și cu totul spectaculoși), ploile de toamnă sunt banale, sâcâitoare chiar. Sau bacoviene. Fronturile de precipitații sunt mult mai bine conturate, avem parte mai ales de cicloni mediteraneeni, iar convecțiile dispar din peisaj. Cu toate acestea, lunile de toamnă sunt cele cu cele mai mici cantități de precipitații dintr-un an.

CEAȚA:

– Unul din fenomenele vedetă ale toamnei, asta și datorită faptului că temperaturile sunt mai scăzute și astfel vaporii ating starea de saturație la o cantitate mult mai mică în unitatea de volum decât în timpul verii. Se formează mai ales dimineața și seara și în zona văilor.

BRUMA:

– un fenomen caracteristic și primăverii, dar și toamnei, ca anotimpuri de tranziție. Ea apare în cursul nopților în care nebulozitatea este redusă, umiditatea mare iar vântul nu adie. Răcirea suprafeței terestre (prin radiație) determină scăderea temperaturii sub 0, astfel că vaporii de apă se transformă în cristale fine de gheață depuse pe vegetație.

CHICIURA:

– depunere solidă foarte asemănătoare cu zăpada. Apare de obicei mai ales pe ramurile copacilor sau pe firele conductorilor electrice și de telegraf. Ea se formează prin transformarea vaporilor de apă în cristale de gheață sau în condițiile când este ceață, în urma înghețării picăturilor foarte fine de apă supraracită.

chiciura

(Articol publicat inițial pe data de 7 septembrie 2015).